Chì hè a classificazione di i numeri veri?

l numeri veri hè u inseme di numeri raziunale è irrazziunali di quellu esistente, di i quali hè ancu pussibule truvà vari tippi. Quessi sò nati per via di a necessità truvata trà u XV è u XVII seculu quandu u calculu ùn era micca pussibule di discrive in modu logicu è precisu, essendu cumunu l'usu di termini o spressioni pocu affidabili, cum'è "picculu" o "limitu".

Ancu se l'Egiziani usavanu dighjà e frazioni, ùn hè statu chè a matematica di i Grechi in chì u "numeru" hè statu studiatu in un modu più filusoficu, induve i seguitori di Pitagora anu cunclusu chì tuttu u circondu hè numeri; è dunque, questi sò stati applicati in e diverse zone.

Classificazione di numeri veri secondu u so tippu

Questi numeri ponu esse classificati in dui tippi, chì avemu citatu prima, vale à dì, numeri raziunali (pusitivi, negativi è zero) è irrazionali (algebrici è trascendentali). Più precisamente, hè pussibule truvà a seguente classificazione:

1. Numeri raziunali

Questu hè u nome datu à i numeri chì anu a capacità di esse ripresentati cum'è a divisione di numeri interi, o ciò chì hè uguale, una frazione cumuna è attuale in a quale u numeratore è u denominatore ùn hè nè cero nè menu.

Quessi à a so volta sò ancu divisi in parechji tippi: numeri interi (interi naturali, zeru è negativi) è frazziunali (frazzioni proprie è improperi).

a) Numerosi

L'interi sò l'inseme di numeri naturali, numeri interi negativi è zeru, chì sò riprisentati da a lettera "Z". I numeri interi sò ancu generalmente riprisentati nantu à una linea numerica, induve e pusitive o naturali sò à a diritta, u zeru à mezu è i negativi à manca.

  • Hè cunsideratu "numeri naturaliÀ quelli chì sò abituati à cuntà l'articuli o eseguisce alcune di l'operazioni di calculu più cumuni è semplici.
  • El zeru hè un valore nulu vale à dì, manca una figura significativa quandu ùn hè micca accumpagnatu. Tuttavia, a so pusizione in un numeru pò cambià cumpletamente u significatu, postu chì quandu hè à a diritta di questu in quale multiplicava u valore per dece; mentre da l'altra parte ùn ci hè nisuna mudificazione.
  • l interi negativi sò aduprati in modu cuntrariu à quelli pusitivi o naturali, vale à dì, invece di cuntà, u so usu hè di sottrae, duvere, spende o esse sottu. Per mintuvà li hè necessariu indicà u termine "menu" prima di u numeru, per esempiu "menu quattru".

b) Frazziunale

Ancu in i numeri veri hè pussibule truvà stu tipu in i razziunali, chì sò uriginati cù u scopu di risolve i prublemi riguardanti a divisione di i numeri naturali. Un numeru frazziunale hè solu una spressione chì indica a divisione di una quantità da l'altra.

I frazzioni sò carattarizati da avè un numeratore è un denominatore, chì sò separati l'uni da l'altri da una barra diagonale o orizontale. Tuttavia, malgradu u fattu chì in i numeri interi pudemu ancu truvà a "frazione simplice", in questa sezione i tippi di frazzioni chì truvemu sò adatti è impropri.

  • U so propiu consistenu di quelli induve u numeratore hè menu di u denominatore.
  • Quelli improperi serianu u cuntrariu, vale à dì, u denominatore hè più grande chè u denominatore.

2. Numeri irrazziunali

Irrazziunali sò quessi numeri chì ùn anu micca a capacità di esse scritti in una frazione, postu chì i so decimali continuanu à ripetesi à l'infinitu. Per esempiu, hè impussibile scrive una frazione chì include u numeru Pi, e, u raportu d'oru è di radiche quatratu, cubicu, frà altri.

I numeri irrazziunali sò natu grazia à a necessità di un studiente di Pitagora di scrive una radica cum'è frazzione; capendu chì questu ùn era micca pussibule è chì era un numeru chì oghje cunniscimu cù u termine "irrazionale". Tuttavia, Pitagora ùn hè micca d'accordu cù a so scuperta, ancu se hè attribuita à ellu quant'è a so scola.

Inoltre, questi ponu esse classificati in dui tippi, algebrici è trascendentali.

  • l algebrica sò quelli chì permettenu di risolve un'equazione algebrica.
  • l trascendente Sò quelli chì ùn ponu micca esse ripresentati da un numeru finitu di radiche (à u cuntrariu di quelle algebriche) è chì ùn seguitanu micca un mudellu in e so decimali. Frà elle truvemu u numeru Pi.

 

Finu avà venemu cù a classificazione di numeri veri, chì speremu sia stata faciule da leghje è capisce; postu chì parechje persone ùn sò micca amanti di a matematica è avemu fattu u nostru megliu per furnisce una spiegazione dettagliata è simplice.


U cuntenutu di l'articulu aderisce à i nostri principii di etica edituriale. Per signalà un errore cliccate quì.

2 cumenti, lasciate i toi

Lasciate u vostru cummentariu

U vostru indirizzu email ùn esse publicatu. campi, nicissarii sò marcati cù *

  1. Responsabile di i dati: Miguel Ángel Gatón
  2. Scopu di i dati: Cuntrolla SPAM, gestione di cumenti.
  3. Legitimazione: U vostru accunsentu
  4. Cumunicazione di i dati: I dati ùn seranu micca cumunicati à terzi, eccettu per obbligazione legale.
  5. Archiviazione di dati: Base di dati ospitata da Occentus Networks (UE)
  6. Diritti: In ogni mumentu pudete limità, recuperà è cancellà e vostre informazioni.

  1.   Jos + e dijo

    Eccellente spiegazione. Mentre ùn sò micca una negazione di matematica (sò farmacista) ùn adupru micca spessu sta classificazione. Assai chjaru è cuncisu.
    Gracias
    Jose

    1.    Ghjasintu dijo

      grazie per l'amicu favore o amicu