L'aztechi eranu una civiltà chì fiurì in tempi preispanichi, chì abbraccia una grande cultura è una vasta credenza religiosa chì abbraccia circa 100 dei in tutta a so mitulugia storica.
Ancu se a maiò parte di i so dii sò stati creati da e so proprie credenze, anu ancu in u so vastu elencu di divinità di altre culture, cum'è i Nahuas, chì anu cuntribuitu in fondu à l'idee di i più impurtanti dii di e culture preispaniche, cume a piuma serpu. Quetzalcóatl diu di u ventu è di a vita.
In a so mitulugia si pudianu osservà i culti dedicati à i dii, perchè assuciavanu l'elementi di a natura cun elli, chì duvianu esse tenuti felici d'avè bè racolte è climi favurevuli, perchè si facianu dunazioni di sangue, chì in A volte eranu simplici tagli da l'esecutori stessi, postu chì anu pigliatu ancu a vita di unu o ancu di mille cani, strappendu u core quandu era sempre battendu, è ghjittendu i cadaveri in tombe cumune.
Elementi cum'è l'acqua, u ventu, u focu, a terra, è i cambiamenti atmosferichi cum'è e piove, e timpeste trà assai altri sò cunsiderati dii Aztechi, chì à u mumentu di scatenà a so furia contr'à u populu, serianu a causa di grandi disastri naturali, per un cunsequenza di ùn avè micca pagatu i so tributi, chì puderia cambià sicondu a divinità ch'elli cercanu di suddisfà.
L'Aztecs eranu una di e più impurtanti è pruspere civilizzazioni di tutti i tempi, ma e so credenze sò state ancu influenzate da quelle di i Maya, creendu trà tutte queste mitulugie a grande lista di dii chì ste culture veneravanu.
Index
- 1 Quale sò i Dei Aztechi?
- 1.1 Tlalchitonatiuh o primu sole
- 1.2 Ehecatonatiuh o secondu sole
- 1.3 Tletonatiuh o terzu sole
- 1.4 Atonaliuh o quartu sole
- 1.5 Quintu Sole
- 1.6 Omecihuatl è Ometecuhtli
- 1.7 Xipe Totec
- 1.8 Quetzalcoatl
- 1.9 Xiuhtecuhtli
- 1.10 I Diu Curativi
- 1.11 Dii assuciati à l'alimentariu
- 1.12 Assuciatu à i cumerci
- 1.13 Assuciatu à l'astri
- 1.14 Assuciatu à fenomeni naturali
- 1.15 Assuciatu à a fertilità
Quale sò i Dei Aztechi?
I dei anu una certa ierarchia è funzioni, chì sò spartite secondu e funzioni ch'elli esercitanu, è ancu quelle di più rilevanza trà e quali spiccanu i dii di i 5 soli, chì sò cunsiderati a storia di a creazione di a terra, è dunque dunque quella di stu mondu.
Tlalchitonatiuh o primu sole
Tezcatlipoca hè statu ricunnisciutu cum'è u primu sole chì hà illuminatu u mondu per 676 anni, à l'epica di i giganti, ma à u mumentu di a so morte, a caccia di i giaguari contr'à i giganti principia, senza lascià ne mancu unu in vita. Si dice chì Quetzalcóatl hà colpitu l'acqua induve hè stata cun una canna, trasformandula in i giaguari chì anu finitu a vita di l'omu di quellu mondu.
Ehecatonatiuh o secondu sole
In a seconda età hè Quetzalcóatl chì hà rializatu a funzione di u sole, in u regnu di l'omi scimmia, questu durò 675 anni finu à chì a stessa tezcatlipoca u fece falà cun un forte ventu chì a so volta hà purtatu l'omi scimmia.
Tletonatiuh o terzu sole
Sta volta era u turnu di u diu chì spunta, cunnisciutu cum'è Tlaloc, u diu di i fulmini è di a pioggia, chì durò 364 anni finu à chì Quetzalcóatl u fece cascà da u celu fendu lu lascià u so postu.
Atonaliuh o quartu sole
A pusizione di u quartu sole hè stata attribuita à Chalchiuhtlicue chì era a donna di Tlaloc, chì hà illuminatu u mondu per 314 anni in tempu di l'omi di pesci, chì in l'ultimu annu di u regnu di sta divinità, sò cadute piove torrenziali chì anu causatu a u celu stessu falà.per atterrà, pruvucendu questi à diventà tutte e spezie di pesci chì esistenu oghje.
Quintu Sole
Questa hè stata a tappa in cui hè accaduta a creazione di l'omu, cume hè cunnisciuta oghje, un tempu in u quale i dii anu decisu chì era ora di creà un individuu chì populassi a terra, hè in questu momentu chì Quetzalcóatl andò à l'infernu à ricuperate l'osse di l'omi pesci, quelli chì darianu vita à quelli di sta tappa.
Essendu i dii i creatori di l'umanità, i sacrifici anu avutu da esse offerti per onurallu, per questa ragione l'Aztechi è a maiò parte di e culture pre-ispaniche anu realizatu questi culti à e so divinità.
U nome di u quintu sole era Tonatiuh chì vene da e terre di Teotihuacán, chì hè a terra da a quale i dii nascenu o si scontranu.
Dopu tutti questi avvenimenti, l'esseri umani anu avutu a manifestazione di devozione à tutti i so dii, chì li furnianu cibu, casa è sicurezza, ognunu avendu e so caratteristiche è qualità, chì alcuni di i dii Aztechi sò stati mostrati cum'è chì rapprisentanu.
Prima ci sò quelli chì sò essenziali per l'esistenza di a vita, è ancu quelli di più rilevanza in termini di cultura azteca.
Omecihuatl è Ometecuhtli
Sò un coppiu di dei generatori di anime, chjamati signore è signora di a creazione divina, sò quelli chì anu fattu nasce tutta l'esistenza è a vita in u mondu, è genitori di l'altri dii. Ognunu raprisenta i generi, è ancu a parte femminile, è a parte maschile di a creazione, travagliendu inseme sò cunnisciuti cum'è Otemeotl
Xipe Totec
Modellu di a fertilità di tutti l'esseri viventi, permettendu à i culturi di dà frutti è in listessu tempu sò rinuvati, è dà vita à l'omu.
Quetzalcoatl
Hè unu di i quattru figlioli principali di a coppia chjamata Otemeotl, hè un serpente cù piume preziose, chì raprisenta u ventu, è i preti è i merdari, è ancu a luce di a mattina.
Xiuhtecuhtli
Rapprisenta l'alimentu in tempi di caristia, è dinò a vita dopu a morte.
I Diu Curativi
Ci hè trè dii chì eranu assuciati à i prucessi curativi di i populi.
Toci
Cunnisciuta cù u nome di "a mamma di i dii" o di a "medicina di notte" hè a dea di i duttori, erboristi, è indovini, questu hà duminatu u quattordicesimu ghjornu di u calendariu, natu u ghjornu xóchitl chì era destinatu à esse un dea curante è prutettore di a salute.
ixtlilton
Hè un diu assuciatu à feste, balli, festivali è medicina, hè statu datu u nome di u signore di l'inchjostru neru, chì avia qualità curative in a fabricazione di i codici, ancu se a so caratteristica più impurtante era quella di a musica perchè ogni volta avete vulsutu urganizà una festa, avete ricorsu à i preti di stu diu.
U so tempiu era cunnisciutu cum'è u locu di u scrivanu, chì in Nahua hè Tlacuicolan.
patecatl
U scupritore di pulque hè u signore di i tredici ghjorni, da a 1 à a 13 casa, hè cunnisciutu cum'è u diu di a medicina, in lingua Nauhatl significa l'abitante di a medicina.
Dii assuciati à l'alimentariu
Frà questi ci sò e quattru divinità seguenti:
chicomcoatl
Hè a dea di a pulizia, di u mantenimentu, ma più cunnisciuta cum'è a grande signora di u granu, hè ella chì hà iniziatu i mistieri di creà deliziosi pasti basati annantu à stu granu, l'Aztechi li anu offertu cibu chì anu messu à i pedi di a so figura in u so tempiu, per chì li dessi a so benedizzione in i culturi di granu, hè ancu cunnisciutu cum'è Xilonen o quellu barbutu.
coatlicue
Questu hè megliu cunnisciutu cum'è una dea chì attrae a morte, ma a so volta ella hè quella chì dà vita à tutti i culturi, perchè ella hè quella chì furnisce quelle pruprietà à a terra, necessarie per ch'elli crescenu, u so nome si traduce in casa nera , è in u so tempiu "Tenochtitlán" ci hè una figura d'ella senza capu chì raprisenta micca solu a dea di a terra, ma ancu quella di a luna.
centeotl
Si hè rifugiatu in a terra generendu diversi input per l'omu, cum'è u granu, hè ricunnisciutu cum'è un omu di cullaburazione è purtatore di cibu.
Assuciatu à i cumerci
Trà i sfarenti mistieri chì eranu in queste culture, ci eranu ancu e divinità chì li rapresentavanu.
yacatecuhtli
Hè u signore di e butteghe, è di i viaghji, è di i scambii, in a so figura hè riprisentatu cù un nasu tamantu chì servia di guida per i viaghji, cum'è sacrifiziu l'anu offertu u sacrifiziu di a vita di u schiavi.
arometoctli
Cunnisciutu per esse u prutettore di i marinari, raprisentatu da dui cuniglii nantu à e barche.
Opochtli
Questu hè ricunnisciutu cum'è u diu chì furnisce furtuna per caccia, sia in terra sia in mare riferendusi à a pesca, in e so offerte li anu offertu un piattu di cibu cun un bichjeru di vinu, si cunsiderava ch'ellu era u creatore di e rete pesca.
tlacotzonfli
U diu prutettore di e strade, hè incaricatu di furnisce a prutezzione à tutti quelli chì anu intrapresu viaghji in cerca di cibu per u so populu.
Assuciatu à l'astri
Sò i dii Aztechi di u celu è di e stelle, frà i quali truvemu:
maxcoatl
A so rapprisintazione astrologica hè a Via Lattea, hè un diu chì hè cunsideratu a causa di e guerre, u prutettore di a candileria, è l'urigine di e timpeste è di e timpeste, u so nome traduttu hè serpente di nuvola.
Citaticu
Raprisenta a luminosità di e stelle in u celu.
yohualtecuhtli
Assuciatu à u sonnu nutturnu, chì prutegge ancu i sogni di i zitelli, assuciatu ancu à i periodi di punta, a morte, a nascita è a cremazione.
Trà quessi ci sò ancu i 5 soli chjamati sopra.
Assuciatu à fenomeni naturali
Sò a causa di i disastri naturali cum'è terramoti, o inundazioni.
Tepeyolotl
Di solitu cunnisciutu per a so forma fisica cum'è giaguaru, hè u diu di l'echi, a causa di i terramoti.
Atlacoya
U so nome si traduce in acque triste, è riprisenta l'acqui nere o e siccità estreme accadute quandu a so offerta rispettiva ùn hè stata data.
Ayauhteotl
Assuciata à a vanità è a fama, hè una dea chì si distingue facendu apparisce nebbie sia di notte sia di ghjornu.
Assuciatu à a fertilità
tlazolteotl
Cunnisciuta cum'è a signora di u sessu, assuciata à l'amori passiunati è l'amori illeciti.
Cihuacoatl
Hè stata a prima donna à parturì, dunque hè stata pruclamata cum'è a dea prutettore di u partu, è a guida di i duttori.
Assuciatu à a morte
Quessi eranu tutti quelli chì anu offertu a vita in cambiu per ùn spazzà tutta a pupulazione, perchè eranu assai arrabiati.
Chalmecatl
Questu hà guvernatu l'infernu guidendu l'anime attraversu l'ombre, ancu cunsideratu u diu di i morti.
teoyaomqui
Rapresentava i morti in guerri, chì eranu l'anime di i guerrieri.
Itzli
Stu diu riprisentava a durezza di u mondu in forma di petra è i sacrifizii di a vita cù cultelli.
Ci hè una immensa varietà di dei chì l'Aztechi veneravanu, ch'elli sianu da a so propria cultura, o aduttati da quelli più vechji, ma tuttu si basa in u fattu chì ogni aspettu di a vita avia a so propria divinità chì a ripresentava.
Esse una mitulugia veramente estesa è meravigliosa, induve sò stati praticati assai rituali chì ponu esse visti da un puntu di vista inumanu per u sacrifiziu di vite innocenti per suddisfà entità chì esistevanu al di là di stu mondu.
I tempii chì rapprisentanu tutti questi dii Aztechi, oghje ponu esse visitati, cù guide turistiche, chì hè una sperienza eccellente, per via di l'arricchimentu culturale è l'apprendimentu chì pò cuncede à e persone chì venenu in questi posti.
Sianu the first to comment