U Nahuatl hè una macro lingua aduprata in Messicu (è altri paesi) prima di a culunizazione di u Spagnolu è chì hè sempre aduprata in quellu paese, postu chì hè ricunnisciuta da u Lege Generale di i Diritti Linguistici di i Populi Indigeni Inoltre, più di un milione di messicani anu sta lingua nativa. Sicondu l'investigazioni realizate, hè uriginatu circa in u V seculu è u so usu si hè spartu in gran parte di l'area mesuamericana.
A causa di u grande usu chì hà avutu è di u numeru di persone chì a praticanu sempre oghje (circa 7 milioni di persone in u mondu sanu), ci sò assai informazioni à riguardu nantu à a rete, da a quale hè pussibule estrà cuntenutu d'interessu chì A ghjente di solitu chjama a so attenzione, cum'è e induvinelle in Nahuatl chì avemu compilatu in a lista seguente cù e so traduzioni in spagnolu.
I migliori 35 induvinelli in Nahuatl
Sta lingua indigena o nativa hà una grande varietà di induvinelle, frà e quali truverete di sicuru alcune digià cunnisciute o pupulare in spagnolu; Inoltre, entrambe e lingue sò tutalmente valide, allora pudete aduprà ancu se ùn sapete micca cumu si prununcia u Nahuatl.
Maaske mas titlaakatl sì ma mitschooktis
- Significatu in Spagnolu: Duvete induvinà: ùn importa ciò chì site machista, vi ferà pienghje
- Risposta: a cipolla.
Wa na'atun na'ateche 'na'at le ba'ala': Jump'éel ts'ool wukp'éel u jool
- Significatu in Spagnolu: Induvinate l'enigma: Sette buchi Una zucca sola
- risponde: Testa.
Na´at le baola paalen: Ken xi iken si yaan jun tul joy kep K´eenken tu beelili
- Significatu in Spagnolu in Spagnolu:Ùn la capite micca, o zitè! Sè avete da taglià legna, un porcu assai pigru vi circarà nantu à a strada.
- risponde: favi.
Za zan tleino Tepetozcatl Quitoca momamatlaxcalotiuh Papalotl
- Significatu in Spagnolu:Attraversu a valle, culurita, fluttula battendu e mani cum’è quellu chì lancia tortilla
- Risposta: a farfalla.
Chak u paach, sak u ts'u '
- Significatu in Spagnolu: Di pelle rossa. Dentru sbiancatu.
- Risposta: Ravanellu o patata dolce.
Vede tosaasanil, vede tosaasaanil Vede ichpokatsin iitlakeen melaak pistik tomatl
- Significatu in Spagnolu:Ùn avete micca induvinatu: Quale hè a zitella, cù l'huipil cusì strettu?
- Risposta: pumata.
Za zan tleino Icuitlaxcol quihuilana tepetozcatl quitoca huitzmallotl
- Sensu in spagnolu: Induvinate induvinendu: Cù e viscere chì trascinanu in a valle passa
- Risposta: l'agulla.
Awijchiw xik tyiel ndyuk sajrrok tyiel yow atajtüw xik tyiel ndxup sawüñ ütyiw ñipilan
- Sensu in spagnolu: per chì a ghjente possi dà u so manghjà. In un zitellucciu devu ballà, dopu avè lanciatu è immersu in mare.
- risponde: u net cast.
Za zan tleino Chimalli itic tentica ca chilli
- Significatu in Spagnolu:Chjucu ma piccu à l'internu pienu di scudi
- risponde: chili.
Lipan sarà tlakomoli, westok waan nokweptok, per u latu oksee.
- Significatu in Spagnolu:À u pastu invitatu, ancu s'ellu hè un piattu è una cucchiaia
- risponde: a tortilla.
Nochita kwak kiawi Notlakeenpatla Tepeetl
- Sensu in spagnolu:Un vechju assai vivu ogni pioggia cambia u so vestitu
- risponde: a cullina.
Tu laabe, tulaabe, scratch nibe nápabe dxitá xquibe
- Significatu in Spagnolu:Quale hè è quale hè quellu chì porta i so ovi nantu à u collu in daretu è in avanti?
- risponde: A palma.
Zazan tleino aco cuitlaiaoalli mouiuixoa
- Significatu in Spagnolu: in giru in cima è sfrenatu in più, mi scuzzulu è vogliu urlà per pudè ballà.
- risponde: u maraca.
Natyek umbas ñikands umeajts nanbyur ulük nangan mi kej
- Significatu in Spagnolu: vi darete una festa ... Verdi à l'esternu mi vedrete è denti neri à l'internu truverete. Da u mo core rossu sangue dolce manghjerete, induvinate?
- risponde: anguria.
Xilaani, biétini lu dani, napani chonna ne ti xiiñini
- Significatu in Spagnolu: Cumu a vidite? Falà a cullina. È aghju trè pedi. È un figliolu chì macina Cumu ùn si pò vede!
- risponde: mortar.
Uñijximeajts ajtsaj ximbas salñuwindxey makiejp op saltsankan makiejp ñity
- Significatu in Spagnolu: di foglia avvolta è ligata cù palma hè u mo travestimentu. In u mo corpu di massa u mo core di carne truverete.
- risponde: u tamal.
Zazan tleino, cuatzocoltzin mictlan ommati. Aca quittaz tozazaniltzin, tla ca nenca apilolli, ic atlacuihua
- Significatu in Spagnolu: cantarillo de palo chì cunnosce a regione di i morti.
- risponde: a brocca d'acqua.
Zazan tleino, matlactin tepatlactli quimamamatimani. Quì quittaz tozazaniltzin, tla ca nenca tozti
- Significatu in Spagnolu: Chì sò e dece petre chì unu porta sempre cun noi?
- risponde: quelli.
Vede tosaasaanil, vede tosaasaanil, vede iixtetetsitsinte
- Significatu in Spagnolu: induvinà, induvinà, un ochju hè.
- risponde: l'agulla.
Za zan tleino Iztactetzintli quetzalli conmantica
- Significatu in Spagnolu: Guess, guess Cosa hè cum'è una petra bianca, chì e piume di quetzal spuntanu da ella?
- risponde: a cipolla
Ni cayúnini ma´cutiip i nè cazi´ni ma´ cayuuna ´ nor guiqu iiñenila ma´qué zuuyani
- Significatu in Spagnolu: induvinà, induvinà. Quellu chì a face a face cantendu. Quellu chì a compra, a compra piangendu. Quellu chì ne usa ùn la vede più.
- risponde: u scagnu.
Zan zan tleine cimalli itic tentica
- Significatu in Spagnolu: chjucu ma beccu, pienu di scudi.
- risponde: chili.
Ñity ayaküw ximal xiel ayaküw xi lyej sanguoch atyily tyety nüty tyiel ximeajts axojtüw ñipilan
- Significatu in Spagnolu: A mo mente hè cuperta di palma. I mo pedi di legnu sò. A ghjente riposa nantu à mè, perchè fermu i raghji di u sole.
- risponde: u tufone.
Amalüw xik munxuey xik samal küty akiejp as najchow ximbas wüx satüng amb xa onds
- Significatu in Spagnolu: Ci vole à induvinalla! U mo corpu hè fattu di canna è nantu à u mio ventre portu un mecapale. Cù i tamemes vengu è vocu da u mare. Carcu di pesci è di granu per colazione, pranzu è ancu cena.
- risponde: Marrone.
Zazan tleino quetzalcomoctzin quetzalli conmantica
- Significatu in Spagnolu: induvinalla sì si pò: i capelli grisgi anu finu à a punta è qualchì piuma verde.
- risponde: a cipolla.
Tu laame, tu laame dé chemen á pa me dooxqui'me
- Significatu in Spagnolu: Induvina torna! Quale nantu à u so spinu porta u budellu chì ancu i vedi?
- risponde: a gamberetta.
Ridxabe huaxhinni rixána be siado ´
- Significatu in Spagnolu: una signora chì face assai ghjetti ogni ghjornu. Fermate a mane è incinta di notte.
- Risposta: casa.
Zazan tleino, xoxouhqui xicaltzintli, momochitl ontemi. Quì qittaz tozazaniltzin, tla ca nenca ilhuicatl
- Significatu in Spagnolu: Chì hè una zucca turchina, piantata cù u granu arrustitu, chjamata momochtli?
- risponde: U celu stellatu
Zazan tleino, icuitlaxcol quihuilana, tepetozcatl quitoca. Aca quittaz tozazaniltzin, tla ca nenca huitzmalot
- Significatu in Spagnolu: Chì ghjè quellu chì passa per una valle, è hà u so tripu trascinatu?
- risponde: l’agulla cusgendu.
Tlake, tlake, tsikuini uan tsikuini I love still tikajasi
- Sensu in spagnolu: Chì hè, chì hè, chì salta è ùn ci ghjunghjite micca?
- risponde: Rabbit.
Speremu chì ti piaceranu questi induvinelle in Nahuatl, sia per divertisce li dicendu o per qualchì travagliu di ricerca. Se ne cunniscite un altru o maestru di a lingua, apprezzemu se lasciate un cummentariu cun più alternative.
Un cummentariu, lasciate u vostru
Grazie.!
materiale eccellente per sustene u libru spagnolu di a 6a classa è ancu megliu per ùn lascià spende sta lingua ricca, chì diventa di più in più difficiule per prumove a nostra cultura.