E pruprietà quantitative di a materia sò tutte quelle chì ponu esse contate, cum'è u so nome dice "Quantitative". Inoltre, parechji punti interessanti nantu à a materia è nantu à e diverse proprietà di a materia chì esistenu seranu divulgate.
Index
Chì ghjè a materia?
A definizione di materia ùn hè nunda di più cà tuttu ciò chì hè tangibile, misurabile è chì si pò sente, occupendu un certu spaziu induve si trova.
Ci sò milioni di sostanze diverse, chì ponu esse identificate da alcune di e so caratteristiche, in più si pò cunnosce a so densità, a durabilità è a forza, sapendu e pruprietà di a materia, uttenerete cunniscenze nantu à tuttu ciò chì circonda un determinatu ambiente.
A materia pò ancu esse classificata secondu a so cumpusizione, queste sò spartite in dui tippi di sostanze chì seranu menzionate in seguitu.
Sostanze miste: Queste si riferenu à u mischju di duie sostanze pure in u fisicu, micca in u chimicu, sapendu chì questu pò ancu esse suddivisu in mischji omogenei chì anu una composizione uniforme è eterogenie chì sò u cuntrariu di e precedenti.
I mischji ponu esse siparati da certi metudi cum'è, per esempiu, distillazione o filtrazione, diventendu cusì torna dui cumpunenti.
Sustanze pure: i campioni di queste sostanze sò sempre identichi, è i so elementi è cumposti sò ancu furmati in modu uniforme denduli a struttura di una sustanza tutalmente pura.
A materia pò ancu esse divisa in trè stati, cum'è u statu gassosu, u solidu è u liquidu, chì cambianu secondu a vicinanza o a distanza di l'atomi chì a formanu, più vicinu sò più solidi u materiale, ma u più luntanu pò esse liquidu, è s'ellu hè assai più separatu pò esse un materiale gassosu.
Pruprietà di a materia
E pruprietà di a materia sò divise in duie larghe parte cum'è a fisica chì si riferisce à un campione di materia, è a chimica si riferisce à a cumpusizione di a materia. Ci hè da nutà chì in e proprietà fisiche, a materia pò cambià u so statu, da solidu à liquidu, è vice versa, è da liquidu à gassosu è viceversa.
Hè ancu pussibule di menziunà e pruprietà quantitative è qualitative di a materia, chì seranu descritte in e seguenti linee.
Proprietà quantitative di a materia
Queste si riferenu à e cumpunenti di a materia chì ponu esse contate, queste ponu esse divise in duie parti chì serianu:
Propiedades Quantitativu intensivu: si tratta di cumposti indipendenti da a materia è da a so sustanza, cun questi hè pussibule differenzà e classi di materia secondu a so temperatura di ebullizione o di fissione, a so viscosità è a so densità.
- Punto d'ebullizione: Hè a temperatura esatta à chì un materiale principia u prucessu di cambià da un liquidu à un statu gassosu.
- Puntu di fissione: Hè praticamente u listessu prucessu chì u puntu di ebullizione, a differenza hè chì hè quandu un materiale passa da un statu solidu à un statu liquidu.
- Viscosità: Questu representa a resistenza chì un liquidu o fluidu presenta quandu si move da un locu à l'altru in un determinatu tempu.
- Densità: questu hè definitu cum'è a massa volte a quantità di volume
Proprietà qualitative
Sò tutti quelli cumpunenti chì ùn ponu micca esse cuntati, cum'è u culore è l'odore, pudete ancu aghjunghje i stati di segregazione chì sò i stati solidi, liquidi è gassosi è ci hè ancu plasma, ma ùn hè micca cumunu in a pianeta, ma piuttostu di l'universu in generale.
Ci sò alcune classificazioni di scale chì ancu se sò difficiule da cuntà, ponu stabilisce paragoni di elle, cum'è malleabilità, durezza è duttilità.
Esempii di pruprietà quantitative è qualitative
Alcuni esempi di pruprietà quantitative sò:
- Pesu: mi dice questu cumpunente in Newton
- Vulume: Sta misura hè basata nantu à litri, metri di lunghezza, larghezza o cubbi.
- Missa: Pò esse misurata in chilogrammi o libbre.
Pudete ancu truvà parechje altre cume: temperatura, solubilità, fissione è punti di ebullizione, concentrazione, rifrazione, conducibilità elettrica è termica, lunghezza, gradu di acidità, superficie è velocità.
Quandu si parla di pruprietà qualitative, si pò menzionà:
E pruprietà organolettiche chì sò: culore, odore, gustu è struttura.
Ci sò dinò i seguenti: durezza, malleabilità, duttilità, lucentezza, opacità, forma, rugosità è rugosità.
Proprietà generali è specifiche
Sò ancu pruprietà di a materia, e generali sò tutte quelle chì sò generali per tutte e sostanze, chì ùn permettenu micca di ricunnosce una sostanza, è quelle specifiche saranu u cuntrariu di e precedenti postu chì queste permettenu à e sostanze di esse identificati, perchè sò specifici à una sustanza concreta.
Queste prupietà anu e so divisioni rispettive ma sò esattamente uguali à e prupietà quantitative è qualitative, dunque si pò aghjustà chì e pruprietà generali saranu uguali à quelle quantitative è chì e pruprietà specifiche saranu uguali à e pruprietà qualitative.
Malgradu e so differenze, e pruprietà di i materiali anu un scopu cumunu chì hè u risultatu di u studiu di i vari materiali chì esistenu nantu à a superficia terrestre, è puderanu ancu studià cumpunenti chì ùn sò micca terrestri, postu chì anu tutte e specificazioni è regulamenti necessarii per u studiu di qualsiasi materiale chì hè presentatu, almenu in quantu a percezione umana capisce finu à oghje.
Senza studià e pruprietà di i materiali, se avessi cunniscenza di u pesu di e cose, di a so durabilità, di a so lunghezza, di a so velocità, in breve u mondu sarebbe totalmente diversu da cume hè oghje, e vitture ùn averianu micca tachimetri, o quandu si compra carni o frutti è / o ligumi ùn cunniscianu micca u pesu desideratu da cumprà, ciò chì renderebbe a vita assai difficiule oghje.
Sianu the first to comment