Dapoi u mumentu chì l'omu hà cuminciatu à avventurassi in u campu di a cunniscenza, hè diventatu necessariu per ellu di cumincià à mette in opera è intruduce in a lingua una spezia di novi termini specifichi chì facianu riferenza à temi liati à i rami di a scienza in particulare. Cusì chì, cum'è l'investigazioni eranu più profonde è più cumplicate, queste parolle tecniche designerianu un significatu specificu per ogni sughjettu in l'area di a cunniscenza, sia scientifica, medica è tecnologica, ma includenu ancu qualsiasi area chì tratta di un sughjettu esclusivu cum'è gastrunumia. Esse assai utile in u presente, dapoi sò applicati in tutte e carriere è campi prufessiunali. Amparemu un pocu di più nantu à i tecnicismi, un fenomenu chì hà pruduttu tanti cambiamenti dapoi a so creazione.
Index
Definizione di tecnicità
U terminu hè chjamatu tecnicismu, cum'è parametru adupratu in u mondu prufessiunale, riferendu à aspetti tecnichi, assuciati à a cunniscenza applicata è à u metudu scentificu. Sò terminulugie di scienza, prufessione artistica è altri mestieri, chì formanu un inseme di strumenti essenziali per u sviluppu attuale.
Etimolugia di u termine
U termine tecnicismu vene da u latinu "Tecnicu»È da u grecu "Technikós"Chì significa tecnica o arte, è u suffissu" ism "chì significa sistema o duttrina. Ciò chì significa, in pochi termini tecnichi, hè una parolla chì si riferisce à una duttrina di l'arte per riferisce à termini specifici, induve l'arte richiede una tecnica particulare per a so esecuzione perfetta.
Storia di e tecnicità
U termine hà avutu cunnessioni iniziali in i tempi di u Rinascimentu induve hè riprisentata principalmente per via di opere artistiche, filusofiche è pulitiche. Più tardi cù l'invenzione di a tecnulugia, ste parolle sò state aduprate in a prima analisi meccanica. Induve l'autore Thomas Hobbes, à u XVIIu seculu, hà realizatu u so studiu, aduprendu metudi è mudelli meccanichi.
À u XIXu seculu, u pensamentu tecnicu hà influenzatu dui di i currenti più impurtanti di l'epica, u marxismu è u pusitivisimu. Dopu à u XXu seculu, fate parte di innumerevuli avanzamenti, in tutti i campi di a cunniscenza, raprisentati da a tecnulugia, a scenza fizzione, i currenti di u pensamentu scentificu chì anu servutu da strumentu per risponde à e dumande, chì eranu prima cuparti da altre rame senza basi scientifiche.
Strutture di tecnicità:
Cum'è u termine in generale, a maiò parte di e tecnicità anu a so origine in u latinu o in u grecu anticu. Sò prefissi o suffissi, adupratu secondu a specialità di arte, scienza o prufessione. Sò generalmente cumposti da una parolla o più, se u u termine hè assai longu, di solitu hè abrevia, ancu se cumunimenti sò parolle uniche cù radiche, chì hè a parte chì cuntene u so significatu fundamentale.
Significance
I tecnicismi sò di grande impurtanza in ogni duminiu di studiu è per ogni carriera prufessiunale, sò un strumentu chì serve per fà capisce una certa idea è delimità u significatu in una zona specifica di a cunniscenza. Cusì, permettendu à l'esperti in un sughjettu di cumunicà trà di elli, è ancu di trasfurmà infurmazioni verbalmente o per iscrittu in modu più direttu.
Applicazione
Sò generalmente aduprati in redazzione, induve u scrittore sà chì u lettore hè capace di trattà u sughjettu specificu, si trovanu di solitu in publicazioni cum'è riviste, ghjurnali, articuli scientifichi, fori è articuli di classa. Sò ancu ampiamente aduprati in settori specifici di cunniscenza cum'è: medicina, tecnulugia, dirittu, economia, marketing, amministrazione, gastrunumia, è ancu di più.
Esempii
Stu fenominu pruduce parechje varianti in u linguaghju di e prufessione è di e tecniche, induve a stessa parolla pò avè sfarente significati è usi, chì significa chì a stessa parolla pò avè un cuncettu diversu secondu u puntu di vista scientificu di u quale face parte. Si pò cunsiderà:
- A parola vetru:
In medicina, milza si riferisce à una caratteristica bisecta di animali vertebrati,
In literatura, basu hè un verbu chì hè cuniugatu in prima persona è significa sustene una cosa in un'altra
In cucina, vetru Hè u nome datu à l'utensile per beie liquidi, pò esse fattu di plastica o di vetru, cù una forma cilindrica.
- A parolla eco:
In medicina Si riferisce à un prucessu chì si faci cù un dispositivu clinicu chjamatu ecosunogramma, chì hà a funzione di mustrà e parti interne di u corpu. Ma u sonu di risposta chì si genera quandu si parla in un spaziu chjosu è viotu hè ancu chjamatu ecu.
- A parolla Finestra:
In informatica A parolla finestra hè aduprata per discrive un portale chì si apre chì mostra una pagina web, ma pò ancu esse adupratu per discrive e scatule di vetru o di legnu chì sò piazzate in case o appartamenti per permettà l'entrata di l'illuminazione.
Tecnicità aduprate secondu a zona
Midicina: Ginecologu, cardiologu, urologu, ostetricu, anemia, milza, intestinu, core, uretra, raggi, ecu, endoscopia, elettrocardiograma, arterie, sindrome di immunodeficienza acquisita (AIDS), virus di immunodeficienza umana (HIV), infezione, pandemia, epidemia, quarantana.
Administration: Costu, equilibriu, urganizazione, malversazione, vendita, capitale, pianificazione, contabilità, tariffa, spese, investimentu.
Diritta: Avucatu, ghjudice, ghjuratu, tribunale, dirittu, testimone, culpevule, crimine, uffiziu, vermentu, deliberatu, accusatu, sentenza.
Tecnulugia: Telefono, hardware, software, urdinatore, macchina, sistema operativu, microchip, web, piattaforma, interfaccia, android, ibrido, internet, virus, informatica. Robot, intelligenza artificiale.
Sianu the first to comment