"Imparà" si chjama u prucessu cù u quale hè pussibule d'acquistà cunniscenze nove da un insignamentu, una pratica o una sperienza. Questu pò esse di diversi tipi, cume l'apprendimentu ripetitivu, significativu, osservazionale, ricettivu, trà altri.
Ognunu d'elli hà l'elementi chì li caratterizanu, ma l'interessu in questa occasione hè direttu versu u Significante, a Teoria di David Ausubel chì hà cuntribuitu enormamente in l'area di a psiculugia cognitiva è educativa. Questu hà permessu u sviluppu di tecniche d'insignamentu à l'epica è in l'anni dopu.
Index
Chì hè l'apprendimentu significativu?
Sicondu u psicologu David Ausubel, a so teoria assicura chì stu tipu d'apprendimentu sia cunsideratu cum'è capacità di mette in relazione vechja infurmazione cù nova infurmazione è recentemente acquistatu, per esse capace di cumbinalli, per allargà e cunniscenze è ricustruisce se necessariu.
Esse più specificu, un apprendimentu significativu accade à u mumentu in cui a nova cunniscenza hè acquistata è queste informazioni anu una relazione cù altri dati chì eranu stati precedentemente acquistati. Hè per quessa chì hè pussibule amparà novi ideali, abilità o cuncetti più facilmente se avessimu digià infurmazione chì pò esse ligata.
La tiuria di Ausubel hè diventatu l'esempiu u più riprisentativu di stu tippu d'amparera, postu chì hà permessu u sviluppu di tecniche educative è cun ellu, u travagliu di l'educatori per insegnà più efficacemente.
- Per facilità l'acquistione di cunniscenze nove, hè necessariu avè infurmazioni precedenti per serve di basa.
- L'infurmazioni acquistate devenu esse incorporate in a struttura mentale è restanu in a memoria chì ci permette di capisce.
- L'educatore deve esse attivamente impegnatu per aduprà tecniche di insegnamentu adeguate per stimulà questu apprendimentu in i studienti.
- Fondamentalmente a vechja cunniscenza hè paragunata è ligata à u novu per cambià a struttura di u listessu è cusì uttene un novu risultatu.
- Hè pussibule di realizà stu tippu di amparera individualmente o cù l'aiutu di l'educatore o l'insegnante.
L'ultimu hè interessante, postu chì l'individuu pò sviluppà u capacità di amparà significativamente è fà individualmente, cuscientemente o inconscientemente, o cù l'aiutu di l'insegnante. Tuttavia, ciò chì hè impurtante hè chì i prucessi adatti è specifici chì caratterizanu questu apprendimentu sò soddisfatti, chì sò: sottusunzione correlativa, derivata è apprendimentu cumbinatoriu è superordinariu.
Processi di questu apprendimentu
- La derivativu si riferisce à l'acquistu di cunniscenze chì sò in leia cù un altru in termini di "tippu" chì hè è dunque si combinanu per furmà u novu significatu. Per esempiu, se a persona cunnosce e caratteristiche di un "aereo" è vede un "aereo di guerra" per a prima volta, capiscerà chì a "guerra" sò caratteristiche chì cun "aereo" formanu un altru significatu.
- La subsunzione correlativa intantu, in un esempiu simile, cunniscimu un pianu di culore d'oru, qualcosa mai vistu prima. In questa occasione, hè necessariu aghjustà a pussibilità chì i piani anu culori diversi, ciò chì mudificaria u cuncettu chì avemu annantu à elli.
- El amparera suprana Hè quandu sapemu chì sò l'aviò, i battelli o l'automobili ma ùn sapiamu micca ch'elli eranu "mezzi di trasportu" finu à chì l'avemu amparatu per qualchì ragione. Ciò significa chì avemu cunnisciutu questi cuncetti ma ùn sapiamu micca chì inseme avianu un significatu.
- Infine, u cumbinatoriu, chì si caratterizeghja per esse un'idea diversa ma simile à a nova, chì permette d'esse acquistata più faciule.
Tipi
Ausubel hà ancu classificatu questu apprendimentu in vari tippi, cumprese rapprisentazioni, cuncetti è pruposte. Ognunu cun e so caratteristiche.
- El amparera di riprisentazione si riferisce à u principale è indispensabile, vale à dì chì l'altri ne dipendenu. U so scopu hè di attribuisce significati, cum'è quandu un criaturu ampara à riprisentà a parolla "mamma" cù a so mamma.
- D’altronde, quellu di i cuncetti face ancu parte di u precedente, solu in questu casu cù i cuncetti attribuiti hè pussibile avè una idea di ciò chì si parla. Per esempiu, un zitellu capiscerà per "mamma" ogni donna chì svolge una funzione simile à a so.
- Infine, l’amparera di e prupusizione chì si definisce cum’è a relazione chì anu parechje parolle, cù a quale si pò assemblà un inseme di significati chì ùn hè altru chè a somma di ognuna; chì permette di truvà novi significati.
David Ausubel è a so teoria
Hè un psicologu è pedagogu natu in New York, Stati Uniti, u 25 d'ottobre di u 1918. Ausubel hà studiatu psiculugia à l'Università di Pennsylvania, è ancu studiatu medicina (ghjè per quessa ch'ellu hà travagliatu cum'è psichiatra). Inoltre, hà ottenutu un dutturatu in psiculugia di u sviluppu è hà fattu ricerche pertinenti in psiculugia cognitiva.
Trà u 1963 è u 1968, David Ausubel hà publicatu u cuncettu di amparera significativa secondu a so teoria. Chì oltre à include caratteristiche uniche, tippi è processi chì devenu esse realizati; Hà ancu alcuni aspetti chì devenu esse presi in contu, cum'è e tecniche da aduprà da l'insegnante, materiali di supportu, urganizatori precedenti, urganizazione è fattori chì implicanu a motivazione.
Chì tecniche devenu aduprà i prufessori?
L'educatore deve truvà un modu chì i studienti anu un interessu per l'attività da fà indipendentemente da u sughjettu; In listessu modu, un ligame di fiducia è di sicurezza deve esse stabilitu trà u studiente è ellu.
L'insegnanti anu da scopu di guidà tuttu u prucessu cù l'aiutu di e tecniche adatte in modo chì u amparera significativa hè scuntratu è si trova in i parametri cognitivi. L'usu di l'esempii serà di grande aiutu per chì i studienti capiscenu più facilmente.
Inoltre, i studienti devenu esse offerti a capacità di sprimà e so idee è di discussione nantu à elli è quelle di l'altri. Solu in questu modu seranu capaci di amparà significativamente un sughjettu chì puderia esse statu difficiule da insegnà cun altri metudi di educazione.
Frà e tecniche hè pussibule truvà ghjochi, carte mentali è mentali, preorganizatori, illustrazioni, frà altri. Dove ognunu averà funzioni diverse è causerà effetti diversi nantu à a capacità di apprendimentu di ogni individuu, tenendu contu chì ogni persona pò amparà diversamente.
D 'altra banda, l'educatori anu da esse cuscenti di fattori motivazionali chì entre in ghjocu in questu prucessu; Siccomu secondu David Ausubel, questi benefizianu è influenzanu l'apprendimentu in vari aspetti, per esempiu:
- I benefici si riferiscenu à a stimolazione generata in i studienti è in i prufessori, oltre à migliorà a relazione di entrambi.
- D'altra parte, pò influenzà negativamente se sò cunsiderati fattori esterni chì ùn sò micca adatti per l'apprendimentu, pò esse noioso se ùn hè micca eseguitu currettamente è cun ellu, genera dubbi trà l'insegnanti nantu à e tecniche chì sò aduprate.
Se ti piace u nostru postu nantu à l'apprendimentu significativu, vi invitemu à spartelu nantu à e vostre rete in modo chì altre persone possinu amparà; oltri chì vi prupunimu ancu a pussibilità di cullaburazione cù una espansione di cuntenutu per mezu di cumenti; sia cù l'inclusione di nova infurmazione sia semplicemente fendu una domanda chì ci permetta di dettaglià qualchì aspettu di u sughjettu.
2 cumenti, lasciate i toi
L'affascinante prucessu d'apprendimentu, a teoria d'Ausubel, assai illuminante cumu uttenemu una nova cunniscenza è questu mudifica a precedente chì avemu avutu, è questu hè assai dinamicu, quantu duvemu di amparà per capisce ciò chì accade attualmente.
Cumu hè sta tecnica, se a musica hè inclusa in listessu tempu, per armonizà l'ambiente è i studienti, per esse capace di purtalli à un novu approcciu, rispettu à ciò ch'elli stanu amparendu?